NZ Human Rights Commission - Accessible HTML Document
Taufa'ama Ta'u Fa'ailoga Lanu
Racial Harassment - Samoan translation
‘O le ā le taufa’amata’u fa’ailoga lanu?
‘O le ā se mea e mafai ona ‘ou faia i le taufa’amata’u fa’ailogalanu?
‘O le ā le taufa’amata’u fa’ailoga lanu?
‘O le taufa’amata’u fa’ailoga lanu ‘o āmio e tete’e atu ai ‘i isi, tau fa’aleaga po’o le fa’atīgā ma ‘o se mea e fai so’o pe ‘ua fai si tūgā ‘ua iai se a’afiaga e ono lamatia ai ‘oe.
I lalo o le Tulāfono o Āiā Tatau ‘ua ‘avea ai ma solitulāfono
pe’ā tupu mea nei i totonu o:
- gaoioiga a le mālō po’o matātā a le setete, e aofia ai a’oa’oga lautele ma ‘au’aunaga a le soifua mālōlōina
- gāluega
- pa’aga fa’alegāluega
- fa’alāpotopotoga tau gaosigā’oloa ma fa’aporōfesa, tino e pāsia fuafuaga ‘ātoa ma tino o a’oa’oga i mea tau gāluega
- avanoa e fa’aaogā ai nofoaga lautele, ta’avale ma nofoaga ‘ese’ese
- avanoa e fa’aaogā ai ‘oloa ma ‘au’aunaga ‘ese’ese
- avanoa ‘i fanua, fale ma mea e nonofo ai
- avanoa ‘i a’oa’oga.
Tu’ua’ia
‘O le Tulāfono mo Āiā Tatau e puipuia tagata mai tu’ua’iga ona ‘ua latou fa’afeso’ota’ia le Komisi e uiga i le taufa’amata’u, na a’afia i se fe’ese’esea’iga pe lagolago se faiga o se fa’aseā a se isi tagata.
Fa’ata’ita’iga o taufa’amata’u fa’ailoga lanu
‘O le taufa’amata’u fa’ailoga lanu e mafai ona aofia ai le tautala, tusitusi po’o mea e va’aia po’o ni gaoioiga.
E ono taufa’amata’uina fa’ailoga lanu ‘oe e se tasi pe‘āfai:
- ‘ua faia ni ‘upu fa’amanu’a loto po’o ni tala taufaifai e uiga i lou tupu’aga, lanu, itū’āiga tagata po’o le atunu’u moni
- fa’ata’ita’i taufa’alili i lau tautala, fa’ata’ita’iga. pe’āfai e ‘ese le fa’aleoga o au ‘upu
- taufaifai ‘oe i igoa fa’ailoga lanu
- fa’aali atu ni ata fa’ailoga lanu lē talafeagai i le fale faigāluega iā te ‘oe
- fa’aleo fa’asesē ma lona iloa le ta’uga o lou igoa.
‘O le taufa’amata’u fa’ailoga lanu e ono faia ma le iloa. ‘O lē ‘olo’o taufa’amata’u e ono lē iloa le taunu’uga o lana āmio, ae mafai lava ona tu’ua’ia o ia. ‘O le mea tāua pe fa’apefea ona e afaina ai fa’apea ma isi i lea āmio.
Mafua’aga e sesē ai āmioga fa’asoesā fa’ailoga lanu- E iai ‘uma a tatou āiā tatau ‘ina ‘ia faia i tatou i le tonu ma le fa’aaloalo.
- E iai ‘uma a tatou āiā tatau e tatou te sa’oloto mai ai i āmio fa’ailoga lanu tatou te lē mana’omia.
Māfua’aga e tatau ai ona fai sau fa’aseā
E lē tatau ona ‘e taliaina ni uiga fa’ailoga lanu ‘e te lē fiafia ‘i ai
- ‘O le taufa’amata’u fa’ailoga lanu e tele ina faifai pea se’i vaganā ‘ua faia se gāluega e te’ena ai.
- ‘O le taufa’amata’u fa’ailoga lanu e ono a’afia ai ou lagona i le falefaigāluega, ā’oga po’o le sa’ilia o ‘au’aunaga.
- ‘O le taufa’amata’u fa’ailoga lanu e mafai ona fa’aitiitia ai ou lagona mitamita iā te ‘oe lava, ma a’afia ai ma lou soifua mālōlōina.
- ‘O matāfaioi a pule o falefaigāluega ‘ina ‘ia faia ni mea e puipuia ai le tau fa’amata’u ma tali atu i fa’aseā. E aofia ai le taufa’amata’u o tagata faigāluega po’o tagata fa’atau.
‘O ni mea e mafai ona ‘e faia e uiga i le taufa’amata’u fa’ailoga lanu
- Tusitusi ma fa’amaumau taimi pe’ā tupu se mea ‘e te lagona ai le loto tīgā.
- Talanoa ma se isi tagata ‘e te talitonuina ma e na te taofi mau i le malupuipuia o fa’amatalaga. E ono fesoasoani i le fa’amalamalamaga o le ala ua sili ona lelei ai au gaoioiga.
- Talanoa i le tagata ‘olo’o fa’amata’uina ‘oe ma ta’u i ai e ‘aua le toe faia, ‘a leai ‘ole’ā fai lau fa’aseā. E mafai ona fai e ‘oe, tusi se tusi, po’o le iuni po’o se isi sui.
‘Afai e lē fetaui, pe lē talafeagai, e mafai ona ‘e sa’ilia se fautuaga ma se fesoasoani mai:
- tagata feso’ota’i mo taufa’amata’u fa’ailoga lanu (‘o le tele o falefaigāluega e iai a latou aiaiga fa’avae o le taufa’amata’u)
- pule po’o se faufautua a le ā’oga
- Komisi o Āiā Tatau
- sui o lau iuni po’o se lōia
- tino o se fa’alāpotopotoga fa’atonutonu
- leoleo
- ‘Au’aunaga o le Vāfealoaloa’i i totonu o Gāluega (pe’āfai ‘o fa’amata’u ‘oe i le falefaigāluega). Telefoni le 0800 20 90 20.
Fa’amatalaga: ‘A’o matou taumafai e faia ma le sa’o lenei fa’amatalaga, ‘ia ‘aua ne’i fa’aāogaina e faia ma fautuaga fa’aletulāfono.